vineri, 18 martie 2011
Ne privim in umbre...
Ne privim in umbre
Si-ncercam sa regasim
Ce intamplarea a facut
Sa se schimbe in noi.
Ne privim umbrele pe asfalt
Spectatori, la teatrul de papusi
Sau de umbre cu degetele
Pe pereti, in nopti de nesomn.
Suntem tot ce nu putem sa fim
In aventura de-o clipa
Cand privirea regaseste pe pamantul rece
O umbra atat de calda, o vibrare a sufletului rupt din vara.
Regasim, in neclaritatea fiintei noastre,
Proicetata pe asfalt,
Tot ce-am pierdut,
Tot ce-am vrut sa-avem, si n-am avut,
Tot ce avem si ne bucura.
Ne regasim oglinda in umbra,
Ne regasim in umbra!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Oo, dar eu sunt atat de aproape de soare...si mi-e frica sa nu mi se arda aripile, si sa cad iarasi de la inaltimea sufletului meu...
RăspundețiȘtergereDa.. superb! Suntem cam tot ce vrem sa fim... numai sa vrem sa fine ceva sau Cineva!
RăspundețiȘtergereIntodeauna ne vom regasi...Foarte frumos!
RăspundețiȘtergere"Pe pereti, in nopti de nesomn."De cate ori nu ne-am jucat cu umbra...
RăspundețiȘtergereAs spune doar...
RăspundețiȘtergere~Am toate luminile întunericului. Cum vreţi să luptaţi cu mine? Piesele de şah nu se pot opune jucătorului...~
frumos!