sâmbătă, 23 octombrie 2010

Aramiu Octombrie, cu suflet inghetat....


Ne-am inteles printre umbre de frunze,
Si ne-am vorbit printre culori.
Primeam raspusuri de la tine,
Prin nori negrii de cerneala intinata...
Ma auezai cum te strigam,
Odata cu ultimul tunet intarziat.
Si ma vedeai, ca prin vis,
Ascunsa dupa fiecare luna plina.
Eu,insa, te simteam.
In fiecare ploaie rece.
In fiecare bruma a diminetii.
Dupa fiecare noapte inghetata.
Te simteam cum te apropii te mine.
Nu voiai sa-mi spui nimic,
Poate, ca te saturasei sa ma cauti....
In fiecare floare,in fiecare ploaie cu soare,
In fiecare zambet, in fiecare raza de soare.
Din ce te-a apropii,iubitul meu,
Ma topesti, ma ingheti s-apoi sufar.
Ma uit cum ploaia pica inghetata.
Cum soarele sta ascuns dupa nori.
Cum tu, stai si zambesti la mine...
Si nu-ti pasa, caci zici ca-asa esti tu,
Iubite,cu frig, cu gheata.
...
Te-ai suparat?O, nu...
Adio!
Ti-ai uitat lacrimile aramii,
Cazute parca din sufletul tau inghetat.
Ma lasi in frigul iernii,singura...
Iubitul meu, Octombrie...
Cu toate ca, te-as uri asa de mult,
De nu te-as iubi...