Se afișează postările cu eticheta lume. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lume. Afișați toate postările

duminică, 4 decembrie 2011

Cred...



Cred
Că era de mult o lume,
Altă lume.
Cu ceruri trandafirii,
Cu iarbă cărămizie,
Cu flori de muşeţel în loc de buruieni,
Cu soare în loc de nori,
Cu zâmbete în loc de lacrimi,
Cu un soare roz strălucitor,
Cu poveşti de adormit bătrânii,
Cu Crăciun în loc de Hallowen,
Cu miros de turtă dulce în sticluţe cu parfum,
Cu multe cadouri în loc de vorbe rele,
Cu dragoste în loc de nepăsare.
Şi, mai mult decât atât,
Cred că am trăit în ea,
Că am visat într-o noapte o lume rea,
Şi dimineaţa m-am trezit în ea.
Şi aşa am ajuns eu aici!
Acum vă spun şi vouă,
Cum noapte de noapte visez lumea mea bună,
Şi, când mă trezesc, sunt tot aici!
Dar nu-s supărată,
Chiar îmi place aici.
Mă deprind încet cu lumea asta,
Iar ea, încet, cu mine.
Am început de la un timp să ne ţinem de mână,
Şi uneori de braţ.
Poate că-i semn bun.
Poate că nu.

vineri, 14 ianuarie 2011

Mi-ar placea sa pun flori de mac in parul unei stele....



Am incaltat cerul
cu pantofi cu toc inalt.
Iarba am dat-o cu rimel
Si pe pamant m-am gandit sa vars putin
fard de pleoape.
Marea am patat-o cu ruj rosu
Si i-am inrosit valurile.
Raze de soare se reflectau
in sangele spumegand.


Mi-am brodat ochii, apoi,
cu rod de flori.
Ca intr-o zi sa infloreasca
Sa vad lumea prinre flori.
Mi-as fi pus si in par
parfum de Regina Noptii,
Dar era prea zi afara,
Sa se deschida...

M-am dus repede,
Sa nu mi se inchida bobocii
cu o perla, la gatul unei scoici de topaz
langa Ocean...
Sa-i cer un picur de roua,
pentru noua mea vedere.
Avea sa creasca,
Sa-nverzeasca,
Sa-nfloreasca
lumea...

sâmbătă, 11 decembrie 2010

O lume care costa...


Traim intr-o lume in care totul costa.
Totusi mai sper...
Asta cat costa?
Doua zambete de copil
Si o jumatate de litru de lacrimi.
As zice ca nu-mi permit,
Daca inima n-ar mai spera.
Si , sa ma achit de tot,
Imi sunt cerute lava de vulcan incins,
O scara pana la cer,
Si mult praf de stele.
E prea greu...
Cate nopti ar trebui sa astept
Sa cada atatea sele,
Sa lase pentru mine mult praf....
Pana unde ar trebui sa merg,
Sa gasesc un vulcan activ,
Cu lava rece, sa nu-mi arda sperantele....
Si cate baloane mi-ar trebui
Sa ma salte pana la cer...
Cu toate astea, traim intr-o lume in care totul costa.
Sa speri fara nimic in schimb,
E ilegal!