O, ramai...

" O,ramai, ramai la mine
Te urasc atat de mult,
Ale tale prostii toate
Numai eu stiu sa le-ntrec.

In al zilei intuneric,
Tu te vezi ca pe un print...
Ce se uita-adanc in creier
Cu ochi negri si goliti;

Si printre oameni din valuri,
Prin miscarea mainii-ntregi,
Eu te fac sa crezi in taina
Ca ai picioare de cerb.

Eu te vad foarte uimita,
Cum te balbai de domol,
In a lustrei stralucire
Intinzand creierul gol.

Si privind in lustra plina,
Egrasia din pereti
Varul vrand sa cada-n clipa
Cand vopseaua sta pe veacuri."

Astfel zise lin prostuta,
Bani asupra-mi clatinand,
Suieram l-a ei chemare
S-am intins mana razand.

Astazi chiar de m-as intoarce
A-i gasi eu nu mai pot...
Unde esti acum ,bacnoto,
Cu valoarea ta cu tot!