joi, 4 februarie 2010

A fost odata, intr-o noapte, pe Pamant.....


Era o bataie inceata de vant, era o adiere de suferinta si un incolor infinit de nesabuinte.Totul prindea o spectaculoasa panza pe deaspura, o panza freatica, de paianjen sau a vietii.Nu stiu bine.Un cer era senin deoadata, in miez de noapte, precum un strigat dureros intr-un desert pustiu...cum era cu putinta, ca pe Pamant, in noapte sa fie zi, si cerul d-un albastru mai ceva ca marea? Era mijloc de noapte, cand se spune ca fanasmele se-aduna intr-o melodioasa joaca pe pustiul de albastru inchis si unesc toate cele trei ace ale cesornicului...acum erau doar basme uiatate, doar legende fara haz si credibilitate.Un om normal de-ar fi, cum s-ar putea sa creada ca noaptea fantasmele se-aduna? Si-acuma cerul...fara nori albi precum neaua, sau cenusii, fara pete sau decolorari.Un cer simplu, ca in miez de vara, in miez de zi...e iarna, spre sfarsit, e miez de noapte, abia inceput si parca brusc sfarsit.... Privirea-mi bate tristanda in geam...vrea si ea sa-nteleaga de ce oare, cerul s-a decolorat. L-a spalat cu clor? Dar e albastru, si ce albastru....Un vis de-o schioapa si nu numai, un abis neinceput de amintiri prezente. Unde, cum si cand are loc actiunea? De ce este, pur si simplu, de ce exista? Un sir de controverse imi invadeaza mintea....cu putinta oare este ca pe cerul pustiit sa apara brusc lumina? Ce inger s-a pogorat pe pamant si afacut asemenea minune, nu pot spune, dar o faptura omeneasca, n-ar fi putut, sau poate da?! A fost odata, intr-o noapte, pe Pamant, un cer albastru, fara nori! A fost, a existat candva acel albastru sir de neintelegeri....Molatec, ca un melc de curse, a trecut acel candva, ce-a fost odata....a trecut acel miez de noapte, iluminat de-o stafie sau inger... . Pamantul a detinut o minune....va dati seama? Iar ochii mei au vazut-o, va dati seama? Au vazut-o!! Dar cine a facut-o? O stafie sau un inger...poate imaginatia mea...poate voi, poate eu! Din nou, un sir lung de pareri spasite...Era noapte, cu adevarat? O actiune fara actiune, un sir de intaplari, fara intamplari,uitati-va si voi' in noaptea aceasta, pe cer, in miezul ei, si poate o sa revedeti acea minune, si-atunci voi stii cine a facut-o ! DE o vedeti, spuneti-mi, caci, voi intelege, cine a fost!Sculati-ma atunci, si pe mine!!!

5 comentarii:

  1. Noaptea am vazut-o si eu,cu tot cu ielele de la miezul noptii...Important e ca acele iele mi-au furat sufletul si acum il implor sa se intoarca si sa pacaleasca ielele.Sper sa reuseasca...
    Cat despre senin,ielele il fac,cu lumina si frumusetea lor...am vazut asta in toata splendoarea...

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc mult antonela, ma bucur enorm...
    LOrelei, dar te-ai uitat pe cer sa vezi daca e luminat?

    RăspundețiȘtergere
  3. Bineinteles...
    Daca am vazut ielele,am vazut lumina...Daca am vazut lumina,am vazut senin...

    RăspundețiȘtergere
  4. ai ceva di lumea povestilor,o lume curata si buna.felicitari

    RăspundețiȘtergere

Spune ceea ce simti, intreaba-ma orice-ti vine in minte. Fii sincer/a, am nevoie de critici!