Misterul curcubeului

Imi aminteam, uitandu-ma pe niste poze ratacite printre nori, zapezi si fire de iarba, clipe dulci, faguri de miere, de mai de mult, cand nu stiam ce inseamna un itelept, intelepciune, adevar si minciuna. Stiam totusi, ca intr-o zi voi sti mai mult, voi sti de unde vine cerul, cum se naste curcubeul, de ce apune soarele si cand cad stelele de pe cer, insa, m-am inselat, am crescut ingrozitor de mare si tot nu am aflat toate acestea. Oare le voi mai afla?Nu cred, cu siguranta NU! Acum am aflat ce inseama un intelept, intelepciune, adevar si minciuna, si totusi, vreau sa stiu mai mult, sa fiu mai putincioasa in fata lucrurilor mici care formeaza lumea mare. O intrebare imi tulbura linistea.
De unde vine curcubeul? Din munti, din ape, din zapada, dintr-un nor ratacit? de unde apare minunea multicolora, care se revarsa pe sufletele noastre, asternand peste ele senzatie de neputinta, de necunoastere, dorinta de mai mult. Nu inteleg, nici chiar acum, de unde asa mult mister in cateva culori, intalnite si pe paleta de culori, in mana unui mare pictor:cerul. Cum de poat niste simple culori, sa palpite inima, sa incante privirea si sa uimeasca intelectul uman?
Curcubeul este o comoara de culori, neamestecate, clare, permanente in gandirea noastra, efemere pe cer.... este la fel de ascuns ca o comoara, intr-o albastra insula misterioasa, intr-un abis pur, simplu, neatins, la fel ca norii si ca stelele, dar el e altfel...ca o atingere usoara a unei aripi de inger, lasand in urma-i lacrimi dulci, multicolore. Culori diferite, atat de diferite...atat de fermecate, de vrajite, de misterioase, de ascunse, atat de bizare...! Dar totusi, unde sta ascuns curcubeul cand e seceta sau cand ninge? Unde se ascunde curcubeul cand ploua, de reuseste sa apara atat de repede? Cat va mai trebui sa cresc sa inteleg, sa aflu, sa descopar? Mult, putin, foarte mult, foarte putin, cat? Di daca totusi curcubeul va aparea iar si iar, iar gandurile mele se vor pierde aiurea , prin amurg, prin seara, si vor uita de curcubeu? Minunata va fi clipa cand curcubeul ma va cuprinde in brate, si-mi va sopti ca ramane pe veci al meu, ca un lucefar credincios, povestindu-mi despre el, despre stele, despre luna, si sa-mi dea si mie din misterul si frumosul sau!